31 ianuarie 2009 - hoinari prin Iaşi cu clasa a VIII-a A

Pregătiţi de excursia la Ipoteşti, ne-am întâlnit la ora 7 în faţa şcolii, dar vremea avea alte planuri pentru noi şi am fost nevoiţi să ascultăm sfatul şoferului şi să nu plecăm la drum. Dezamăgire în rândul nostru, al profesorilor, dar mai ales al ştrumfilor!
Am ales să nu treacă ziua gândind că suntem ghinionişti şi că data viitoare nu mai organizăm nimic de genul acesta, de teama de a nu păţi la fel...Aşa că am plecat să hoinărim prin Târgul Ieşilor, ca şi cum am fi călători în locuri cunoscute sau necunoscute. Am petrecut 6 ore frumoase pe o fulguială rece, cu multă voie bună şi ne-am orientat spre Muzeul de Ştiinţe Naturale (unde ştrumfii mei nu fuseseră!), spre Piaţa Unirii şi apoi spre un film la Cinema "Victoria".
Pentru a prinde forţe am început cu o tură de clătite la restaurantul "Cornelius" din Tudor, unde am făcut haz de necazul nostru de a ne fi împiedicat planurile măreţe de călătorie de un "ciot" de vreme!

Apoi, în tramvai şi direct spre Piaţa Unirii, căci voiam să verificăm programul cinematografelor, iar drumul spre "Republica" trecea pe acolo. Am decis că filmul de la "Victoria" pare mai interesant şi am luat apoi drumul Muzeului de Ştiinţe Naturale, căci aveam 2 ore la dispoziţie şi voiam să îi fac pe ştrumfi să le investească în ceva cunoaştere, nu doar în distracţie!

Fulguiala ne-a revigorat, ne-a pus sângele în mişcare şi chiar ne-a făcut să dârdâim puţin, dar eram cu moralul sus şi ştrumfii spuneau că e chiar mai bine aşa hoinari...Ştrengarii!
La Muzeu, ni s-a permis să facem poze, să ne uităm pe îndelete la toate exponatele, să analizăm modul în care îşi fac păsările cuiburile (chiar am adăstat în zona asta şi am încercat să găsim utilitatea cuibului, căutând astfel indicii despre specificul păsării). Mie mi s-au părut interesante tablourile din spaţiile neocupate de exponate în care erau trasate schiţe ale Ieşilor vechi: am făcut exerciţii de imaginaţie să vedem cam unde erau podurile şi clădirile în două caturi din schiţe şi oare cum era să ne fi născut în acea epocă!




Am avut acces şi în sala în care savanţii vremii se întâlneau şi dezbăteau probleme ştiinţifice specifice domeniului lor de activitate (mai ales biologia, fizica şi chimia). Sala respiră un aer asemănător celui de la Muzeul Unirii, aceeaşi atmosferă post-paşoptistă, pe care cei care se îngrijesc de estetica muzeului au avut grijă să o conserve la nivel de detalii (portrete ale savanţilor, scaune de epocă, texte originale în chirilică, primele reviste ştiinţifice autohtone).

Am plecat vorbind de ceea ce am văzut şi aşteptând filmul. La Cinema "Victoria", după ce ne-am luat bilete, ne-am înfruptat din cornuleţele Andreii, am mâncat popcornul lui Vlad, am râs de proviziile Georgianei şi eu am pierdut un pariu cu Beni. Dacă nu am fost atentă la detaliile filmului, m-a costat lucrul asta! Învăţătură de minte!




A fost o zi plină: ne-am simţit bine, am învăţat ceva, am socializat şi am construit o amintire care va rămâne chiar şi după ce altele se vor şterge! Dinamica ştrumfilor odată ce îi scoţi din mediul oficial al şcolii este absolut uimitoare: dacă eu bun-simţ, sunt foarte receptivi şi te fac să simţi că merită să îţi investeşti timpul şi în ei.