miercuri, 21 octombrie 2009

20 octombrie 2009 - la Planetariul de la Univ. "Al. I. Cuza"

Marţi după-amiază ne-am hotărât să mergem la Planetariul Univ. "Al. I. Cuza" şi să urmărim o simulare a universului, a bolţii cereşti, a drumului soarelui, a constelaţiilor, a lumii care clipeşte de deasupra noastră.
Elevii claselor a VII B, a VIII B, a VIII C şi prof. Daniela Abageru, prof. Estera Popovici, prof. Alina Amariei au întors faţa către stele pentru a se întreba ce se află dincolo de ele.
Mai întâi, ne-am îmbrăţişat cu îngeraşii umani şi le-am făcut cunoştinţă ştrumfilor cu universitatea, unde sper să ajungă cât mai multi dintre ei pe merit şi să îşi deschidă mintea spre cunoaştere şi pasiunea de a fi buni pe domeniul ales de ei.


Planetariul se află lângă facultatea de Filozofie şi este de fapt o cameră circulară, cu 60 de locuri, cu un instrument de proiecţie şi simulare în mijloc şi un pupitru de comandă lângă întrare, unde se află localizat nordul. Am ascultat explicaţiile domnului de la pupitru: mişcările de revoluţie şi de rotaţie ale pământului, constelaţiile şi corespondeţele cu mitologia greacă (superbe!), cu semnele zodiacale, modalitatea de împărţire a emisferelor şi motivaţia scurtării zilei pe timp de toamnă şi iarnă.

Ca observaţie: încep să cred că unii dintre copiii te epuizează: nu îi interesează nimic şi sunt irecuperabili pentru ce înseamnă cunoaştere, frumos, exsitenţă plină şi densă.
Când omenirea a avut nenorocul să fie inventate "băşcălia", "bătaia de joc", "hlizeala gratuită", toate fiice ale "nesimţirii crase", atunci oamenii practic s-au separat în "sabotori" şi "sabotaţi". Personal, m-am simtit încadrată ieri în categoria "sabotaţi" de nişte elevi absolut paraleli cu orizontul de cunoaştere şi preocupaţi strict de "fiicele nesimţirii" şi care, mai mult, au stricat plăcerea şi colegilor lor interesaţi de subiect. Şi cred că în acest fel, unii se vor descalifica de la alte activităţi extracurriculare!




La ieşire, am făcut pozele de grup: câţiva elevi şi profesoarele....

...şi apoi am rămas cu ştrumfii clasei mele, VIII B, la un schimb de impresii şi la o poză lângă fântâna arteziană din lateralul universităţii.



4 comentarii:

  1. Doama diriginta a fost foarte frumos....Aveam senzatia k eram undeva afara pe un camp si la un moment dat simteam ca cerul se invarte cu mine dar era un vis.A fost ceva magic si a meritat vazut.Cand i`am povestit fratelui meu a inceput sa planga k nu l`am luat si pe el.
    Ce pot sa zic mai mult decat k mi`a placut.E ceva destul de unic cred:D(marina)

    RăspundețiȘtergere
  2. da...a fost frumos...la un moment dat aveam senzația ca totul se mișcă in jurul meu...însă m-am trezit că nu era adevărat...:))...am amețit...și în ce fel am stat...:))/....cu capul pe spate pt că eram interesata, iar când soarele se mișca în dreapta sau stânga nu știu cum de nu mi-am luxat gatul:)):))...oricum...am avut ce vedea...


    Si la fântana aia arteziană am stat aproape o oră...:))...[:*]
    Monica

    RăspundețiȘtergere
  3. A fost foarte frumos!M-a impresionat foarte mult tot ceea ce ni s-a aratat.Dupa cum spune si Monica,la un moment dat am avut senzatia ca totul se misca si parca eram afara, inconjurati de stralucirea boltei ceresti.
    Dar sa nu uitam de fratele dvs (Stefan parca:D).Acesta ne evalua la iesirea de la planetariu ;))).
    Si bineinteles fantana arteziana care "a avut onearea" :))) sa fie fotografiata alaturi de noi:D.

    RăspundețiȘtergere
  4. [G. Diana] ->>am uitat sa ma semnez :D.Eram cu gandul la fantana:)))

    RăspundețiȘtergere